Pădure... ( Pe Valea Moaşei )

-Pădure, dragă pădure,
Cum mă-ntâmpini tu cu mure,
Când în vară vin pe vale
Şi tot las rele pe cale!
Oraşul îl las în spate,
Că prea plin e de păcate!
N-am trecut râul la tine,
Fructe negre vin la mine,
Fructe negre de pădure,
Ca să-mi fac şi zile bune.
Desculţ râul am trecut
În pădure să mă-ngrop.
Intră soare pe cărare,
A naturii sărbătoare.
Cineva parc-o pornit
Natura la veselit!
Şi m-am dat de pe cărare
Să calc încet pe covoare,
Covoare de muşchi adânci
Să vezi atuncea ce simţi!
Parc-ai fi în casă mare
Şi nu-i vezi în colţişoare;
Că ele se pierd-n-adânc
Şi te tulbură un pic.
Acum mii de ani era
Pe aici cam tot aşa.
Tufe şi brazi mari culcaţi
Nu păreau prea supăraţi.
Şi ferigi care-au crescut
Singure de nu ştiu când..
Că la ele când priveşti
Altceva în ele vezi,
Ce omul mai nou tot uită,
Nu mai ştie să se-ncânte!