Somn (sonet)

Priveşte-mă-n cearşafuri moi, iubito,
Când nu sunt dureri, dar nu e nici zare,
Trudit mi-s de lumina orbitoare,
O haină trupul e, am azvârlit-o.

Copilul plâns-a, acum e în visare,
E obosit de-al lumii prost spectacol,
Perdeaua trage-o, soarele-i un diavol,
S-alunge seara a-lumii frământare.

Pe tâmplă pui fierbinte sărutare,
Prin vis tresar, să te cuprind, dorito,
E noapte-acuma, clipocindă mare..

Şi nu feri cortina-n zori, las-o,
Pânzele cadă, trupul gol răsară,
Întinde-te şi tu, plapuma trage-o.